Linii

Liniile folosite în desenele de inginerie mecanică

SR ISO 128-24

Cuprins

Clasificare

După tip	După grosime
1. linie continuă, 2. linie întreruptă, 3. linie-punct şi 4. linie-două puncte.	1. linie groasă şi 2. linie subţire.

Fiecare linie, de un anumit tip şi de o anumită clasă de grosime sau o combinaţie a celor două clase, se simbolizează printr-o literă.

Tipuri de linii

Identificarea liniei			Cazuri de utilizare (exemple)
Simbol	Aspect	Denumire	Cazuri de utilizare (exemple)
A		Linie continuă groasă	A1 Contururi reale vizibile A2 Muchii reale vizibile
B		Linie continuă subţire	B1 Muchii fictive vizibile B2 Linii de cotă B3 Linii ajutătoare B4 Linii de indicaţie B5 Haşuri B6 Conturul secţiunilor suprapuse B7 Linii de axă scurte B8 Linii de fund la filete vizibile B9 Linii teoretice de îndoire pe reprezentările desfăşurate
C D		Linie continuă subţire 1) - ondulată - zig-zag 2)	C1 D1	Linii de ruptură pentru delimitarea vederilor şi secţiunilor numai dacă limita respectivă nu este o linie de axă
E F		Linie întreruptă 1) - groasă - subţire	E1 Contururi acoperite E2 Muchii acoperite F1 Contururi acoperite F2 Muchii acoperite
G		Linie-punct subţire 3)	G1 Linii de axă de revoluţie G2 Traseele planelor de simetrie G3 Traiectorii G4 Suprafaţa de rostogolire pentru roţi dinţate
H		Linie-punct mixtă 3)	H1 Traseele planelor de secţionare
J		Linie-punct groasă 3)	J1 Indicarea liniilor sau a suprafeţelor cu prescripţii speciale (tratamente termice, de suprafaţă etc.)
K		Linie-două puncte subţire 3)	K1 Conturul pieselor învecinate K2 Poziţii intermediare şi extreme de mişcare ale pieselor mobile. K3 Liniile centrelor de greutate când acestea nu coincid cu liniile de axă. K4 Conturul iniţial al pieselor înainte de fasonare. K5 Părţi situate în faţa planului de secţionare.

1) Pe acelaşi desen se foloseşte acelaşi tip de linie
2) Se utilizează pentru desenele făcute pe calculator
3) Punctul poate fi înlocuit de o linioară scurtă

Exemple de folosire

Grosimea liniilor

Grosimea liniilor se alege din următorul şir de valori (în milimetri):

- Grosimea de bază, b, a liniilor folosite în desen este cea a liniei continue groase (A), care se alege în funcţie de mărimea, complexitatea şi natura desenului.

- Raportul dintre grosimea de bază, b şi grosimea liniei subţiri, b1, trebuie să fie de minimum 2.

- Grosimea de bază şi grosimea liniei subţiri trebuie să fie aceleaşi pentru toate reprezentările aceleiaşi piese, desenate la aceeaşi scară, pe aceeaşi planşă

Reguli de execuţie a liniilor

În cazul unei linii întrerupte, liniei-punct şi liniei-două puncte, lungimea segmentelor şi intervalele dintre acestea trebuie să fie uniforme de-a lungul aceleiaşi linii.

Schimbarea direcţiei unor astfel de linii se face pe segmente.

Liniile-punct şi liniile-două puncte încep şi se termină cu segmente. Intersecţiile unor astfel de linii se fac pe segmente.

Dacă pe o reprezentare, două sau mai multe linii de tipuri şi clase de grosime diferite coincid, ordinea de prioritate, este următoarea:

·contururi şi muchii reale vizibile (linie continuă, tip A);
·contururi şi muchii reale acoperite (linie întreruptă, tip E sau tip F);
·traseele planelor de secţionare (linie-punct mixtă, groasă la extremităţi şi la schimbarea direcţiei planului de secţionare, tip H);
·linii de axă şi traseele planului de simetrie (linie-punct subţire, tip G);
·liniile centrelor de greutate (linie-două puncte subţire, tip K);
·linii ajutătoare (linie continuă subţire, tip B).

Distanţa dintre două linii paralele nu trebuie să fie mai mică decât dublul grosimii liniei cele mai groase. Se recomandă ca această distanţă să fie de minimum 0,7mm.

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Clasificare